Comuna Snagov

Snagov este o comună în judetul Ilfov, Muntenia, România, formată din satele Ciofliceni, Ghermănesti, Snagov (resedinta), Tâncăbesti si Vlădiceasca. Ea se găseste la circa 40 km nord de capitala tării, Bucuresti. Conform recensământului din 2002, populatia comunei era de 6041 de locuitori, români în proportie de peste 99%.

Locuri de vizitat:

Mănăstirea Snagov este un important monument istoric de artă feudală din Tara Românească, care se găseste pe insula situată în partea nordică a lacului Snagov, din apropierea localitătii Snagov. Mănăstirea este probabil una din ctitoriile domniei târzii a lui Mircea cel Bătrân, fiind prima dată atestată documentar în 1408. A fost refăcută de mai multe ori de alti domnitorii, precum Vlad Tepes.

Harta Snagov

Comuna Snagov, Ilfov

mai 23 2012

Orasul Lehliu Gara

Lehliu Gara

Localitatea este menționată documentar pentru prima dată pe o hartă militară ce datează din anul 1853.

Este una din puținele localități de câmpie înconjurată din aproape toate părțile de pădure. S-a născut și s-a dezvoltat pe suprafața netedă a câmpiei și nu pe o terasă, pe marginea unui lac asa cum sunt foarte multe așezări din zona de câmpie. Numărul populației este relativ mic comparativ cu statutul de oraș. Creșterea numerică a populației s-a făcut în salturi :

până în 1920 o numim faza împroprietăririlor;
după 1920 până în 1957 a urmat perioada industrializării socialiste, invazia refractarilor la colectivizarea agriculturii, a unor locuitori din localitățile dezafectate, a desființării domiciliului obligatoriu pentru basarabean și macedonian deportați în Bărăgan.

Centrul civic al intravilanului din partea de Nord și Vest este amplasat chiar în apropierea hotarului cu terenul agricol al localității vecine.

În decurs de aproximativ un secol a trecut prin toate fazele de dezvoltare administrativă: sat, comună, oraș și ca în decursul acestor stadii a cunoscut mai multe administrații:

Județul Ilfov până în anul 1944;

Regiunile Ialomița 1950, București 1952–1960;

Județele Ialomița 1968, Călărași 1981.

În stadiul de dezvoltare actual este ușor sesizabil caracterul de tranziție sat-oraș prin activitățile economice de baza și aspectul edilitar-gospodăresc. Denumirea stației de cale ferată a rămas aceeași de la înființare. Lehliu deși se află pe terenul localității Lehliu-Gară, sunt două localități separate, acest lucru contribuind și la existența confuziei denumirilor de Lehliu și Lehliu-Gară.

mai 23 2012

Orasul Bragadiru

Scurt Istoric

Numele de Bragadiru se întâlneşte pentru prima dată, ca nume de persoana într-un document din 26 mai 1825, referitor la răscumpărarea venitului munţilor moşenilor Dragosloveni din judetul Muscel, de catre Ion si Nitu, fii Bragadirului.

Data primei atestari documentare a actualului nume al orasului Bragadiru 12 decembrie 1830. Documentul in care se aminteste de Mosia Bragadiru este o jalba adresata de Constantin Glovagoneanu catre Judecatorescul Divan al Principatului Valahiei.

Pe teritoriul actualului oras Bragadiru si al comunei vecine Cornetu, inainte de 1593, exista o singura mosie, care apartinea mosenilor Maicanesti. Stirile despre mosia Maicanesti sunt atestate in documentele publicate in cartea de hotarnicie a mosiei Cornetu-Bulgaru, supranumit Cornetu Glogoveanu. La 1893, domnul Dumitru Marinescu este proprietar al mosiei Bragadiru si al mosiei Cornetu- Bulgaru. Prin decretul Domnesc nr. 394 di 31 martie 1864, s-a instituit comuna Bragadiru ca unitate administrativa, alcatuita din mai multe sate. Astfel comuna Bragadiru-Bulgaru este alcatuita di satele: Bragadiru, Bulgaru si Cornetu-Glogoveanu.

Dupa tabloul improprietarii de la 1864, comuna Bragadiru-Bulgaru cuprindea 134 de case, numarul populatiei in 1905 fiind de 1541 locuitori, din care satul Bragadiru avea 1144 de locuitori.

Pana in anul 1950, Bragadiru a apartinut judetului Ilfov, din 1950 pana in 1968 a fost trecuta la Municipiul Bucuresti, fiind subordonata direct raionului Tudor Vladimirescu, astazi sectorul 5 al Capitalei. Din 1968 pana in 1981 a fost subordonata Municipiului Bucuresti, din ianuarie 1981, fosta comuna Bragadiru a fost trecuta la Sectorul Agricol Ilfov, creat in urma desfiintarii judetului Ilfov. Din 1997, localitatea Bragadiru este arondata din nou judetului Ilfov, dupa ce Sectorul Agricol Ilfov a fost la randul lui desfiintat.

In 2002 s-a organizat un referendum, in care populatia localitatii Bragadiru, a votat in proportie de 80%, pentru schimbarea statutului localitatii, din comuna in oras.

Astfel , la 30 decembrie 2005 Bragadiru primeste in mod oficial numele de oras, dupa trei ani de la organizarea referendumului.

Aspecte de ordin economic

Orasul Bragadiru a beneficiat de o industrializare puternica inca din anul 1882 cand a fost construita Fabrica de Spirt Bragadiru, care incepand cu anul 1898 exporta in tari ca: Italia, Turcia, Germania, Egipt, Bulgaria.

In localitate functioanea numeroase societati de interes national cum ar fi: SC CORINA GEALAN S.R.L.-producatoare de tamplarie din PVC si aluminiu, SC MODUL DESIGN – producatoare de mobilier, SC LAROPHARM – producatoare de medicamente, SC SUN INDUSTRIES – producatoare de bauturi racoritoare, SC ROSTAR SA – producatoare de dulciuri, SC AGRO BRAGADIRU SRL ce are ca activitate comertul.